sincer plansul ajuta te descarca,eu mereu am fost o persoana ma plangacioasa si mi-a fost greu sa invat si sa reusesc cand trebuie sa plang si cand nu.Eu plangeam si daca vedeam ca am o responsabilitate si imi era frica sa o fac,deci e o chestie nasoala.Intre timp am reusit sa mai cresc la minte,si acum plang doar cand cazul o cere
de exemplu azi noapte toata noaptea am plans si nu mai reuseau nici calmantele sa ma faca sa ma linistesc aveam nevoia sa plang,sa uit ce s-a intamplat ...si nu am uitata dar toata energia negativa care s-a adunat in mine de la o vreme a disparut si acum ma simt mai bine chiar fericita pot zice,am reusit sa infrunt ceva care era greu pt mine.

erena21 a scris:fara suparare iubita ,dar eu la 13 ani nu stiam ce e aia prieten si nu imi pasa de ce zic cei din jurul meu,ma gandeam sa ma simt bine,da oamenii sunt rai dar incearca sa nu ii mai bagi in seama ,cine se poarta urat cu tine nu te merita.

Asa acum off topic sper ca esti bine acum,ca am citit ca ai fost la spital si ma gandesc ca nu te duci degeaba la spital.Eu zic acum sa te gandesti la tine si la sanatatea ta,nu sa iti pese de oamenii care sunt rai cu tine

pai inainte aveam minte micaaa....si sunt ok ...cat am fost in spital plangeam in fiecare seara [am fost operata de apendicita si aveam tubul prea mare si ma durea] si nu mi se mai parea nimic ok....dar acum am revenit la normal

sunt sensibila.cateodata plang si la filme
cel mai mult am plans o zi si o noapte cand m-am certat rau cu sora mea o data
totusi cea mai drama a vietii mele nu am trait-o prin plans.cand a murit cineva din familia mea nu am iesit din casa doua saptamani.era vara.tot ce vorbeam era:"da", "nu", "nu stiu" sau "nu-mi pasa". parintii nu au stiut ce sa faca cu mine

[quote="Classic.Fe3lings"]

erena21 a scris:
pai inainte aveam minte micaaa....si sunt ok ...cat am fost in spital plangeam in fiecare seara [am fost operata de apendicita si aveam tubul prea mare si ma durea] si nu mi se mai parea nimic ok....dar acum am revenit la normal

imi pare bine ca esti ok, da sa stii ca atunci cand fizic nu suntem bine si simtim ceva in neregula cu noi si psihicul nostru este foarte afectat.Pai in spital e destul de nasol te simti singura si parca uitata de lume,eu una asa simteam,cat am stat eu in spital tot asa ceva ma simteam si plangeam foarte mult.Bine eu am si stat atunci foarte mult timp vreo 3 luni si deja incepusem sa urasc spitalul.Deci capul sus si nu mai plange nu merita pt toti prostii

exact ....
ontopik: in ultima saptamana nu am mai plans deloc desi am aflat niste lucruri nu tocmai placute dar am invatat sa accept adevarul si sa fiu mai... ,dura'

bravo ce pot sa zic,tine-o tot asa.Poti sa plangi dar pentru a te descarca sau pentru ceva care chiar merita.

aseara am plans cam vreo 4-5 ore fara incetare [de ce? din cauza cuiva care incearca sa faca totul impotriva mea :-<

Incearca sa plangi mai putin....e bine sa plangi insa nu atat de mult.Chiar daca esti foarte trista sau suparata incearca sa plangi o juma de ora o ora maxim dar dupa sa te calmezi,pentru ca deja incepi sa iti manci din resursele tale emotionale care te vor epuiza.

Eu nu plang foarte mult. [b]Adica incep sa plang,plang vreo 20 de minute incontinuu,apoi imi uit problemele sau motivul din care plangeam fiind captivata de alte lucruri mai interesante

inseamna cu te-ai lovit inca de probleme care chiar te fac sa nu te opresti din plans.
eu de cand am venit in spania stau cateodata si ma gandesc la vreun prieten din romania(de aproape doi ani nu am mers acasa) si imi curge cate o lacrima fara sa pot evita...

La tine e si problema de tara noua,ti-ai pierdut prietenii,si tocmai la adolescenta cand iti e mai greu sa te acomodezi.Si mereu iti va fii dor de tara,e greu sa te obisnuieti,adaptezi la ce este in alta parte cand acolo ai trait atati ani.Tot timpul vei simtii lipsa Romaniei,chiar si peste 10 ani.

Eu am plans mult anul acesta pentru ca am pierdut un meci pe care pur si simplu trebuia sa il castig
Niciodata nu am plans din cauza "baietilor" ..nu ma consum cu asa ceva

am descaracat de pe internet filmul original Titanic si am plans timp de 6-7 ore cu mici pauze.mai faceam pauza cand beam apa si daca uitam imi aduceam reepde aminte de film si incepeam sa plang in hohote.cam penibil...!!!

cred ca la-m stabilit in ultimele zile....pentru ca am plans numai de durerea care o am..si nu imi mai trece

Cel mai mult am plans in jur de 2,3 zile dar nu chiar intruna.Am plans din cauza faptului ca m-am despartit de uby...adica fostul uby