Sa vedem...despre car din ele?
Ploiesi?
Logroño?(orasul in care am stat4 ani..si unde am o "viata activa")
sau Navarrete,satul unde avem apartamentul,si unde traiesc? las la alegerea voastra )

Povesteste-ne despre Logroño si Navarette

orasul meu merita... evitat!
E plictisitor, singurele locuri mai acceptabile (barurile) sunt in orasele vecine, la vreo 20-30 de min cu masina.
sunt prea multi pustani care se dau smecheri pentru ca au parinti lor bani si se cred the s*** pentru ca ies afara in fiecare seara si dau cu picioru la educatie ca ii doare undeva de ea.
fete de bani gata kre umbla ca niste c**** dupa baietii narcisisti si misogini.
loc plictisitor ca poti da cu tunu si nu observa nimeni. fara monumente istorice. arhitectura de-ti vine sa vomiti.
singurele lucruri care ar merita vazute sunt munti care inconjoara valea a.k.a. orasele. desi eu nu am fost niciodata pe munte.

Logrono, capitala de judetz (La Rioja) situat in partea de nord a Spaniei, se spune ca este cea mai bogata zona a spaniei, cea mai mare producatoare de vinuri din spania, nush daca exista prea multe persoane care sa nu fi auzit de vinurile din La Rioja....

Aici avetzi cateva poze cu orasul...o sa mai pun cand o sa mai am

1. Logrono noaptea


2. Cea mai mare catedrala din Logrono


3. Faimosul vin din La Rioja...o editzie speciala de Crianza....

Orasul Focsani - resedinta judetului Vrancea. Numita in scrieri "Orasul de pe Milcov". Toponomia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa, „moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”. Nu e un oras mare avand 100.000 de locuitori.
Intrand in oras prin cartierul Sud(daca vii de la Bucuresti), ai placerea sa iti scalzi privirea cu ANL-urile noastre (le vei recunoaste dupa culori). Mergand tot inainte vei da de unitatile militare (nu stiu cate la numar)Pe undeva mai e si strandul, dar balaciti-va pe riscul vostru. Mergand tot inainte pe bulevard vei ajunge in centrul orasului, si curand in Piata Unirii. In centrul acesteia vei putea zari monumentul care marcheaza locul pe unde a trecut odata Milcovul, cand Focsaniul era impartit in doua: cel din Tara Romaneasca si din Moldova. Aici poti vizita Ateneul Popular, si daca te afunzi in parc vei ajunge si la Casa De Cultura a Sindicatelor si la discoteca Vox (lipsita de rost pe acolo ca mie nu imi place). Mergand mai departe pe bulevard poti vedea cinematograful Balada, mai nou Tara Vrancei. Continuandu-ti drumul ajungi la o intersectie. Daca o vei lua la stanga vei reusi sa vezi in drumul tau Muzeul de Istorie, Colegiul National Economic, Biblioteca Duiuliu Zamfirescu, sectiunea copii, parcul Balcescu (nerecomandat totusi sa te plimbi singur datorita prezentei coloratilor, dar acolo vei putea gasi restaurantul Intim, patroni fiind cei de la Provincialii) si gara noastra europeana. (da, bine, am evitat sa va prezint numeroasele banci si partide de care veti avea parte ).
Daca o vei lua in dreapta vei ajunge in parcul de la Teatru (parcul cateilor....daca te vei afunda in parc vei vedea de ce se cheama asa...) unde vei putea servi o prajitura la cofetaria Teatru sau privi un spectacol la Teatru (teatrul unde au filmat cei de la Provincialii si Andra videoclipul piesei "Sarutul Noptilor de Mai"). Desigur pe acolo vei putea privi si gasca de rockeri din Focsani si skateri unde vei putea avea parte si de comedie in timp ce isi rup ei gatul sau ascultand ceva muzica de la chitaristi. Tu alegi. Mergand mai departe drept inainte de parc vei putea ajunge la Colegiu National "Unirea" (al doilea colegiu ca valoare din Moldova si al 7-lea din tara), dar si la scoala generala nr. 5 si liceul de industrie usoara nr. 2 (mai pe la dreapta e si politia dar nu cred ca e necesar sa stiti asta)
daca in schimb vei face stanga vei ajunge la Colegiu National "Alexandru Ioan Cuza", iar pe undeva prin spate mai e si Liceul de Arte Plastice si Muzica "Gheorghe Tattarescu" (dap, unde invat eu), liceul nr 5(asta nu mai stiu ce era). Mai incolo gasiti si spitalul mare.
Revenind pe bulevard unde eram la inceput. Daca veti merge inainte nu vezi avea parte decat de numeroase blocuri, iar la sfarsitul Bulevardului Independentei veti gasi oborul (daca doriti telefoane mai ieftine sterpelite de la altii sau masini sh e locul ideal).
V-am prezentat pe scurt cateva locatii interesante ale orasului (cared ca si singurele).
Avem prin oras 9 scoli generale , 3 colegii, 8 licee.
Orasul e in extindere batandu-se apropouri ca satul sau comuna Golesti sa devina cartier, la fel ca si Petrestiul si altele.

Daca doriti sa vizitati si alte locatii speciale din Vrancea va recomand: crangul de la Petresti (pt o friptura sau o iesire cu prietenii), Soveja si Lepsa (pt la munte, la Lepsa parca e si ceva cu pastravi...ma rog..vedeti voi), Focul Viu de la Andreiasu, podgoriile renumite de la Odobesti, Panciu, Cotesti, Mausoleul de la Marasesti (pentru cei pasionati de istorie recomand si Marasti si Oituz pentru amintirea luptelor de acolo), pentru balaceala Putna si Doaga.

Revin cu poze la topicul recomandat ...astept si alte intrebari

Municipiul Calafat s-a plămădit şi dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, deteminat de prezenţa apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată aşezarea. Calafatul, oraşul rozelor, al castanilor şi stejarilor seculari, al holdelor aurii, şi industriei moderne, dar şi al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileştilor, acolo unde fluviul începe să-şi adâncească cea de-a doua meandră, respectiv la 43˚, 58΄ şi 14˝ latitudine nordică şi 22˚, 56΄ şi 40˝ longitudine estică. În prezent, Calafatul include în componenţa sa administrativă şi satele Ciupecenii Vechi, Basarabi şi Golenţi.


La nord şi nord-vest, peste Dunăre se află Bulgaria. Între Calafat şi oraşul vecin, Vidin (Bulgaria), legăturile permanente se realizează prin nave special amenajate (bacuri), iar pe direcţia km. Flv 796 urmează să se construiască podul peste Dunare. Spre Sud–Est, la o depărtare de 14 km, se găseşte comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari aşezări rurale din ţară, cu care comunică, atât prin calea-ferată Calafat-Golenţi, cât şi prin moderna şosea asfaltată 55A. La Sud şi Sud–Est, oraşul se învecinează cu localităţile Smârdan şi Ciupercenii Noi, ambele înfiinţate la sfârşitul secolului trecut şi care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi.


Din punct de vedere fizico – geografic, oraşul se găseşte situat într-o regiune de şes, respectiv în Câmpia Română şi anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileştilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stânga a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpaţi şi Podişul Moldovei.


Caracterul general al reliefului este dat de predominanţa formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puţin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunităţi orientate pe direcţia est–vest: câmpia piemontală, câmpia de subsidenţă şi câmpia tabulară loessica. Câmpia Română este împărţită în două mari subdiviziuni: Câmpia Română de Est şi Câmpia Română de Vest, separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Argeş. Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia Băileşti se întinde între văile Drincea şi Jiu, străbătută de Balasan şi Desnatui, fiind formată din terasele Dunării, excepţie făcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord – est, aici găsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge lăţimea maximă de 40 km.

Istoric

Zorii istoriei in spatiul geografic care contureaza astazi municipiul Calafat si satele componente – Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi, au evidentiat existenta unei populatii statornice asezata in vatra mai sus amintita din cele mai vechi timpuri care si-a urmat fagasul propriu de manifestare, de cultura materiala si spirituala, zamislind de-a lungul mileniilor valori de originalitate si trainicie intrate in patrimoniul culturii nationale in consonanta cu evolutia generala a civilizatiei romanesti. Cercetarile arheologice confirma diferentierea sociala, in plin proces de infaptuire in secolele III – I i. Hr. si in secolul I d. Hr. ca si legaturile tot mai active cu romanitatea balcanica, inclusiv prin punctul de trecere din dreptul Calafatului.


Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV - XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică. O altă atestare documentară datează din vremea lui Basarab cel Tânar –Ţepeluş (noiembrie 1477 – septembrie 1478). Acesta, la 3 aprilie 1480, întăreşte Tismanei, unde era stareţ Matei, vama de la Calafat cu târgul, ca şi alte vămi şi bălţi. Din 30 aprilie 1502 dateaza un alt hristov, dat de Radu cel Mare (1495 - 1508), care intareste Tismanei, al carei egumen era Ioanichie, „vama de la Calafat, ca sa fie de ocina si de ohaba si sa ia vama de la Calafat” Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea dateaza si alte doua hristoave domnesti, prin care se intarea manastirii Tismana vama de la Calafat. La 26 iunie 1508, Mihnea I cel Rău intareste manastirii vama de la Calafat, care a fost a Tismanei inca de la batranii domni, iar la 1 mai 1510, din Târgovişte, Vlad cel Tânăr o da ieromonarhului Ioanichie si calugarilor de la Tismana. La 10 mai 1523, Vladislav al III-lea, da porunca mamastirii Tismana „ca sa fie volnici calugarii din Sfanta manastire Tismana sa-si ia vama de sare de la Vadul Vidinului de la valahi”, iar un an mai tarziu, tot acesta, intarea egumenului Istratie si calugarilor Tismanei „vama de la Calafat cu targul si balta Bistret cu vama”, ca si altele, „pentru ca le-au fost vechi si mosteniri de la batranii domni”. Asemenea acte de danie, sau mai exact de reantarire a stapanirii asupra vadului de la Calafat, au mai fost date de catre Moise Vodă (12 mai 1529) si Mircea Ciobanul (26 aprilie 1547), Petru cel Tânăr (17 aprilie 1568). Din cercetarea documentelor epocii, rezulta ca in secolele XIV – XVII Calafatul constituia punctul terminus al unui drum comercial important, cunoscut si sub numele de „Drumul sarii”, pozitia lui geografica oferind conditii optime pentru desfasurarea unui activ comert de tranzit. De aici, produsele excedentare ale Tarii Romanesti ajungeau in Peninsula Balcanica, pana pe tarmurile Adriaticii si tot pe aici, marfurile negustorilor turci si greci patrundeau in Muntenia si mai departe, in Transilvania si Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau in Imperiul otoman mari cantitati de cereale, vite, cai, oi, peste, sare, vin, ceara, miere, cherestea. Prin acelasi punct intrau in tara obiecte de imbracaminte si podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii. Importanta care se acorda Calafatului in secolele XVII – XVIII era determinate si de faptul ca, fiind asezat in fata Vidinului si la rascruce de drumuri, prin el se scurgeau marfurile ce veneau sau plecau din partile de apus ale Bulgariei, Macedoniei, vestul Serbiei si chiar de mai departe, in Ragusa si Salmatia . Tot de la Calafat se putea face usor legatura cu Craiova, pe unde trecea principalul drum comercial care strabatea Oltenia de la est la vest (Bucureşti – Piteşti – Slatina – Craiova – Cernet - Varciorova). Mărfurile pornite de la Calafat puteau astfel să ajungă fie la Târgu Jiu şi de aici prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria oraşului Calafat, cert este că aşezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice şi neolitice, în epoca fierului şi pretracică, valorile anticelor civilizaţii din spaţiul egeeano-carpatic.

Ipoteza originii genoveze

B. P. Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrăţişând ideea lui Haşdeu, a sustinut că genovezii „par să fi întemeiat porturile dunărene Giurgiu, aşa numit San Giorgio, patronul Genovei şi Calafatului, de la calafatare – a unge corabiile cu duhot”. Este, de altfel, perioada când traficului intens pe Dunăre i se adaugă negustorii genovezi, ca urmare a încheierii tratatului de la Nymphaion, dintre Genova şi Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261. Originea genoveză este susţinută şi în alte lucrări mai vechi sau mai noi; amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer şi P. Rotaru, lucrarea „Pe firul Dunării. De la Baziaş la Marea Neagră”, „Dicţionarul geografic al judeţului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică şi politică”. In sfârşit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc şi C. Mocanu, care pledând pentru aceeaşi ipoteza, susţin că genovezii, concurenţii veneţienilor, ajutaţi de moldoveni, împing comerţul lor pe Dunăre pâna la Calafat, servindu-se de diferite nave.

Ipoteza originii bizantine

Alţi istorici susţin originea bizantină a toponimicului local. Aşa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menţionează existenţa Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat „redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smoleşte vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o „escala, o schela… unde se încărcau grânele Olteniei şi se călăfătuiau vasele”. Aceeasi origine bizantină a numelui aşezării o susţine şi Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanţ. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunţă şi autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susţin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile greceşti localităţilor… Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.”

Legenda locală

Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea aşezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 – 1042, un oarecare Mihail Calafat, meşter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o aşezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înfinţat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea şi smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi şi cei genovezi, atraşi de iscusinţa sa, să-şi aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiaşi legende, locul unic unde se efectua operaţiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această aşezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

:-?eo am un oras sa ii zikem aja dar e mai degraba sat.Imi plake totusi s stau acolo:D.Ce nu imi plake la el e k e preah pliktisitor.Lokul meu preferat e.....p stadion s alerg ore in sir:D.iubesc dansul:D

TIMISOARA....e very frumos, locurile preferate:centru:m-as plimba toata noaptea prin el, piata unirii si mallul k de obicei, e un town cat se poate de dragutz si de frumos, doar e Mica Viena :d_evil:

Deh...Hunedoara..cel mai de kkt si cel mai oribil si penal oras din Romania cu cei mai de kkt oameni scurt si la subiect )

de ce crezi asta?

Pentru ca asa e...crede`ma...
Daca vi aici sa stai 1 saptaman..doua...trei..o sa ti se para super misto..dar` dupa ce stai 1 luna..2..si o sa vezi ce fel de oameni sunt aici...o sa`ti doresti sa pleci cat mai rpd..
Pe unde mergi..oamenii fac discriminari intre romani-tzigani..oameni grasi-slabi ...si chestii dinastea...Toti baietii sunt numai dupa p.... ....fetele majoritatea dupa p... si chestii dinastea...plus k dk faci un lucru mai nasol in public..sau chiar nu il faci deloc..la fiecare colt auzi..``aaa...uite ce a facut x-ulescu..`` si chestii dinastea..
singurul loc care merita vizitat si unde sunt oameni cat de cat de treaba este Castelul Corvinestilor..unde se aduna rockerii...acolo e super..n`am ce zice..si mai e un singur bar..House of Rock unde e misto..in rest...bleahhhh..urat orash..si urai oameni... ::-& :-& :-& -&

chisinaul meu cel drag...

cu o populaţie de 647,513 locuitori, este capitala şi centrul industrial şi comercial al Republicii Moldova. Oraşul este considerat unul din cele mai verzi din Europa. Din punct de vedere economic, Chişinău se bucură de cel mai înalt nivel de prosperitate economică din ţară. Ca cel mai important oraş din Republica Moldova, la Chişinău se găsesc numeroase instituţii de învăţământ.

km atat in forma ''generala'' about it...a, shi am pus poze la forumu` celalat q poze..

Galati...un oras cam plictisitor din punctul meu de vedere...Nu exista decat locuri obisnuite..Parcuri,magazine mari..restaurante...nu e cine stie ce:(

Petrila mergi 3 km pe strada principala ...... te uiti in stanga shi in dreapta shi ai vazut Petrila ..... super tare orashul orash am zis? ? park e orash da!!!

Orashul meu vazut din stana de oi